Întrebări frecvente

De ce să învestesc în termoizolare în loc să-mi iau o centralșă termică mai performantă?
Dacă înlocuiesc centrala termică, voi obţine rezultate mai bune cu privire la economisirea energiei, deoarece consumul de combustibil scade încă din prima zi.

Total fals, pentru că:

• Cercetarea demonstrează că prin măsurile de izolare aplicate se economisesc mai mulţi bani şi se reduc emisiile mai mult decât la aplicarea oricăror alte măsuri.
• De exemplu, cu vata de sticlă URSA se economiseşte de 243 de ori mai multă energie primară decât cea utilizată pentru producere, transport şi eliminare (conform unui studiu al Forschungszentrum Karlsruhe: Analysis of a glass wool insulation product in a pitched roof application with regard to its Life-Cycle Assessment and handling&installation).
• Pentru fiecare euro cheltuit pe izolaţie, puteţi economisi până la şapte euro (cf. Eurima).
• Exemplu în Germania: la un acoperiş înclinat cu suprafața de 120m², se economisesc 379.767 kwh în 50 de ani; la un cost de 0,6 cenţi / litru de petrol pentru încălzire:(379.767/10) * 0,6  =  22787 € în 50 de ani

Rezultă o economie de 455 € pe an.

Termoizolarea duce la formarea condensului în încăperi și la o calitate proastă a aerului din interior?
Total fals, pentru că:

• Există o diferenţă între izolaţie şi aerisire. Aerisirea se referă la fluxul de aer, iar izolaţia la fluxul termic sau energetic.
• Izolaţia trebuie să fie întotdeauna combinată cu un nivel corespunzător de aerisire, pentru a permite reînnoirea aerului din interiorul clădirii.
• Ermetizarea şi aerisirea nu sunt contradictorii, ci complementare. Învelişul clădirii trebuie să fie ermetic pentru a preveni scurgerea necontrolată a aerului şi ar trebui să fie combinat cu o aerisire suficientă pentru a garanta o rată corespunzătoare de reînnoire a aerului.

Este adevărat că izolaţia termică şi izolaţia fonică nu pot fi combinate?

Fals, deoarece:

• există materiale care combină ambele caracteristici. De exemplu, vata de sticlă este un material izolator care protejează de căldură şi de frig, protejând în acelaşi timp şi de zgomote.

De ce să investesc în izolare în loc să investesc în surse de energie regenerabilă?
Izolaţia şi regenerarea nu sunt contradictorii. Însă izolaţia trebuie să fie prioritară ăn orice situație, pentru a reuși să utilizați cu adevărat eficient energia obținută din surse regenerabile. Se evită astfel risipa şi sunt necesare cantităţi mai mici de energie pentru a obţine aceleaşi rezultate finale.

Este de ajuns să izolez acoperişul şi să compensez cu o soluţie diferită pentru randamentul energetic din interiorul casei?
Nu, nu este de ajuns. Cercetările arată că nivelul economic optim este întotdeauna asociat nivelelor mari de izolaţie. Acestea pot varia în funcţie de condiţiile climatice specifice. În climate moderate, renovarea termică a acoperişului este întotdeauna eficientă din punct de vedere al costurilor. Nivelul economic optim poate fi atins cu valori ale lui U între 0,32 şi 0,14 W/m2K (…) O situaţie comparabilă există şi în zonele cu climă mai caldă. Acolo, nivelul economic optim poate fi atins cu valori ale lui U între 0,50 şi 0,20 W/m2K. (...) În Europa de Nord, izolaţia acoperişului este economică cu o grosime optimă a izolaţiei de aproximativ 10-20 cm, ceea ce duce la o valoare a lui U între 0,12 şi 0,22 W/m2K (cf. Ecofys, 2005).

Vata bazaltică este mai bună decât vata de sticlă pentru că nu arde. E adevărat?
Fals! De fapt, nu există nicio diferenţă între vata de sticlă şi vata bazaltică din punctul de vedere al reacției la foc: niciunul dintre aceste materiale nu este combustibil (A1). Este adevărat însă că adăugarea de cașeraje poate afecta combustibilitatea produselor, dar o afectează, pentru ambele materiale, la fel!

Vata bazaltică este mai rezistentă la foc decât vata de sticlă, e adevărat?
Nu e adevărat, deoarece rezistenţa la foc nu este o caracteristică a materialului, ci a elementului clădirii sau a sistemului de montaj. Componentele clădirii au fost certificate pentru REI30, REI60 şi REI90 utilizând nedistinctiv vată de sticlă sau vată bazaltică, astfel că nu există nicio diferenţă în utilizarea acestor două materiale izolatoare.

Și chiar dacă vata bazaltică are un punct de topire mai mare decât vata de sticlă, acest lucru este irelevant pentru principalele aplicații din construcții, deoarece în caz de incendiu clădirea se va prăbuşi înainte să se topească izolaţia, indiferent că e vată bazaltică sau vată de sticlă.

Există o diferenţă clară între protecţia la foc şi rezistenţa la foc. Materialele pentru protecţia la foc sunt utilizate pentru a proteja elementele structurale ale clădirii (stâlpi de metal, etc.) şi pentruaplicaţii tehnice (centrale termice, conducte la temperaturi înalte etc.). La aplicaţiile principale cu vată de sticlă, rezistenţa la foc reprezintă conceptul de bază şi aceasta este o caracteristică a componentei clădirii, nu a materialului de izolaţie! La aceste aplicaţii, materialul izolator nu protejează structura clădirii de foc.

Vata bazaltică este mai bună pentru că este mai densă. Este adevărat?
Nu, nu este adevărat. Densitatea nu este relevantă în evaluarea randamentului izolaţiei. Parametrii relevanţi în cazul materialelor de izolaţie sunt valoarea lambda şi rezistenţa termică. Densitate mai mare înseamnă greutate mai mare, iar vata bazaltică are nevoie de aproape de două ori mai multă greutate pentru a atinge acelaşi randament al izolaţiei ca vata de sticlă. În plus, greutatea mai mare îngreunează manipularea și montajul, încarcă structura și necesită o atenție sporită la instalare.

Vata bazaltică durează mai mult decât vata de sticlă, pentru că este mai densă. Este adevărat?
Nu, nu este adevărat. În condiții normale și dacă montajul materialului se face corespunzător, atât vata de sticlă cât şi cea bazaltică vor dura 50 de ani.

Vata de sticlă absoarbe mai multă apă decât vata bazaltică. Este adevărat?
Nu, nu este adevărat. Niciunul dintre cele două materiale nu este hidrofil, astfel că ele nu absorb apă. În plus, vata de sticlă URSA cuprinde anumiţi aditivi care o fac să respingă apa (hidrofugă) pentru aplicaţiile la care această caracteristică este necesară (ex. faţade ventilate, ziduri cu goluri etc.).

La izolarea cu vată de sticlă, este nevoie și de o barieră de vapori. În cazul vatei bazaltice, acest strat de control al valorilor nu mai este necesar, e adevărat?
Ambele materiale din vată minerală au acelaşi nivel de difuziune a vaporilor de apă, reprezentat prin μ. Astfel, la aplicaţiile unde acest aspect este relevant (învelişul clădirilor),.este nevoie de un strat pentru controlul vaporilor atât la izolarea cu vată de sticlă cât și la izolarea cu vată bazaltică.

Vata bazaltică este “mai sănătoasă” deoarece nu produce cancer.
Ambele vate minerale cad sub incidenţa aceleiaşi directive şi sunt declarate ca nefiind periculoase pentru sănătate (necancerigene), acestea fiind biosolubile.Directiva Europeană 97/69/CE clasifică vatele minerale biosolubile ca fiind necancerigene.
IARC nu consideră ca vatele minerale biosolubile sunt cancerigene. Natura biosolubilă este exprimată cu marca înregistrată EUCEB.Izolaţia cu vată minerală respectă de asemenea şi Nota Q din Directiva privind substanţele periculoase -› necancerigenă.

Rețineți!
Atât vata minerală de sticlă cât și vata bazaltică intră sub incidenţa aceleiaşi directive. Vatele minerale biosolubile nu sunt cancerigene.